Apocalipsa după Ciolacu-Ciucă Partea 1: Distrugeți ONG-urile soroșiste - coșmarul guvernelor USL-iste
Am în fața mea o versiune de lucru a viitoarei ordonanțe referitoare la fiscalitate, datată 6 septembrie 2023. Sunt atacate patru mari categorii, exact aceleași care s-au luptat pentru un stat de drept în perioada “Noaptea ca hoții”, OUG 16, din 2017 până în 2019:
1. ONG-urile - entitățile pe care Dragnea le acuza de "soroșism";
2. Marile companii - așa-numiții "bampiri care sug sângele nației";
3. Micii antreprenori (microîntreprinderi, PFA-uri, drepturi de autor) - "patronii, afaceriștii și bișnițarii blestemați de guvernele Iliescu";
4. Micii proprietari - cei care vor să investească într-o casă sau un teren - "neo-chiaburii".
Dacă cineva mi-ar fi spus acum 5-6 ani că va veni o zi când îi voi considera pe Dragnea, Pleșoianu sau Șerban Nicolae ca fiind domni eleganți, cu o rezervă tipic britanică, în raport cu ONG-urile, l-aș fi trimis la plimbare cu niște cuvinte deloc britanice.
Dar iată că viața bate filmul, iar echipa Ciolacu-Ciucă îi depășește pe Dragnea și Dăncilă. Ce rămâne constant, de la Nicolae la Bode (ambii inițiatori de legislație anti-ONG, însă doar ultimul cu succes, beneficiind de un larg consens al majorității PSD-PNL-AUR-UDMR), este ura față de toate entitățile care militează pentru o societate deschisă, capabile să țină în șah statul și să ceară transparență și responsabilitate.
Aceste patru mari categorii au ceva de pierdut într-un regim iliberal și corupt. Ele sunt pilonii care militează pentru statul de drept, pentru valori europene, promovând gândirea critică, eficiența și raționalitatea economică, precum și responsabilitatea clasei politice.
Ele reprezintă, de fapt, societatea deschisă (opusa unui stat birocratic și polițienesc) și tocmai de aceea se simte nevoia de a le pune botniță.
Voi scrie despre modul în care fiecare dintre aceste categorii este atacată - în patru episoade distincte, că e mult de povestit.
În privința domeniului finanțării entităților non-profit e dezastru…
E jale și în celelalte, este cumplit la PFA-uri (aș zice că este o legare de glie - povară fiscală de salariat fără beneficiile care vin cu contractul de muncă) și la microîntreprinderi, dar parcă în cazul ONG-urilor juriștii de la Ministerul de Finanțe au primit ordin clar să sufoce domeniul prin tăierea aproape completă a banilor ce veneau din finanțarea companiilor și persoanelor fizice, prin redirecționarea unei cotități din impozitul pe venit/profit.
Măsurile propuse în draftul de OUG :
1. Microîntreprinderile care plătesc impozit pe venit (nu pe profit) nu vor mai putea redirecționa nimic din acel impozit.
2. Persoanele fizice nu vor mai putea redirecționa acel 3.5% din veniturile obținute din activități independente (PFA), drepturi de autor, închirieri și arende, activități sportive, sume din strănătate sau din pensii. Doar din salarii și venituri asimilate salariilor (sporuri salariale, prime etc).
3. Marile companii au un nou palier raportat la impozitul pe profit în funcție de cifra de afaceri. Așadar redirecționarea nu poate depăși 0.75% din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit pentru cele cu cifra de afaceri sub 10 milioane (cum este acum pentru toate), respectiv maxim 15% din impozitul pe profit pentru cele cu cifra de afaceri între 10 si 50 milioane lei, și de maxim 10% pentru cele cu cifra de afaceri de peste 50 milioane lei anual.
4. Este eliminată categoria burselor private din enumerarea beneficiarilor redirecționării din impozitul pe profit de către companii, stabilindu-se clar că 2023 este ultimul an în care e permis.
5. Este eliminată posibilitatea de a face o redirecționare după încheierea exercițiului financiar, în următoarele 6 luni (așa cum era acum).
Care vor fi efectele?
1. Majoritatea ONG-urilor aflate la început de drum vor fi sugrumate financiar. Ele se bazau pe susținerea “semenilor” lor din zona privată, adică microîntreprinderile. Strângeau câteva mii de euro de la diferiți mici antreprenori pentru a putea dezvolta un “prototip” pe care să-l prezinte apoi spre finanțare pe fonduri europene sau marilor companii. Vă spun că eu însumi am susținut cu sume relativ mici vreo 7-8 astfel de ONG-uri când erau la început de drum. Unele dintre ele au crescut și fac acum treabă minunată - MagiCamp, Ajungem mari sau Atelierul de bine.
Acum statul distruge tocmai acele trepte de început fără de care nu pot exista ONG-urile mari, cu proiecte de amploare. În plus, statul ucide concurența la baronii locali pe care o făceau micile organizații civice sau cu tematică socială din zonele mai puțin dezvoltate socio-economic, adică tocmai acele ONG-uri care puteau să dea naștere unor voci în local, unor persoane publice care să concureze cu stăpânirea feudală de partid.
2. La fel se întâmplă prin excluderea burselor private dintre posibilitățile de redirecționare ale companiilor. Acum oamenii vor trebui să se căciulească la domn’ primar pentru un ajutor pentru copii cu TSA sau nevoii de cazare la oraș, nu vor mai avea posibilitatea să apeleze la mici privați din zonă.
3. În privința marilor proiecte care suplimentează infrastructura de sănătate sau educație pe care statul nu o realizează (cum ar fi de pildă spitalul celor de la Dăruiește viața sau cursurile de programare făcute în sute de localități de Code4Kids), acestea vor fi limitate substanțial.
Principala lor formă de finanțare erau alocările de CSR (Corporate Social Responsability) ale marilor companii, însă acestea tocmai au fost tăiate la jumătate (de la 20% din impozitul pe profit, la 10% în draftul de modificări la Codul Fiscal).
Ce este mai ticălos decât să nu îți faci treaba pentru care jupoi populația prin impozite? Să nu îi lași nici pe oamenii binevoitori să îți facă treaba ta, fără să pretindă nimic în schimb?
Același lucru se întâmplă și prin eliminarea posibilității de redirecționare după încheierea exercițiului financiar - este o formă subtilă de tăiere a posibilităților de sprijin ale multinaționalelor care de multe ori au calendare de închidere a bilanțului la alte date și care sunt stricte în gestionarea cashflow-ului.
4. Există o categorie de ONG-uri care sunt spaima guvernanților români. Cele prin care se finanțează jurnalism de investigație, acțiuni civice inclusiv în instanțe sau proiecte de transparentizare a vieții publice.
Acestea nu sunt finanțate de marile companii, din dorința acestora de a nu fi percepute că interferează politic și de frica să nu fie sancționate informal pentru aceasta. Aceste ONG-uri erau finanțate de 2 tipuri de contribuabili: mici companii de antreprenori curajoși si persoane cu ocupații liberale, de multe ori sub forma de PFA-uri sau drepturi de autor. Acești contribuabili (micro pe impozit pe venit și PFA-uri/drepturi de autor) nu mai pot redirecționa nimic. Așadar ONG-urile active civic vor fi lovite încă și mai puternic.
Câteva cifre pentru un calcul de impact:
În martie 2022 am adresat o întrebare parlamentară Ministerului Finanțelor cu privire la sumele și numărul de contribuabili care contribuie la finanțarea sectorului non-profit prin redirecționarea de sume din impozitele pe venit/profit.
Puteți citi răspunsul Ministerului de Finanțe aici:
https://www.cdep.ro/interpel/2022/r4285A.pdf
La momentul 2020 (ultimul an pe care aveau datele la acel moment) erau 1.685.000 de contribuabili persoane fizice care redirecționau, 31654 microintreprinderi care plăteau impozit pe venit, și 17.103 companii care redirecționau din impozitul pe venit.
În acel an, persoanele fizice au redirectionat aproximativ 260 milioane lei (dintre care 241 milioane venituri din impozitele pe salarii), microîntreprinderile 85 milioane lei și companiile mai mari 1785 milioane lei.
Fără îndoială sumele au crescut în ultimii doi ani, probabil cu un procent de 10-15%.
Acum vom asista la o cădere masivă.
Cât de mare?
După o serie de discuții cu mai mulți specialiști în domeniu eu aș avansa următoarele cifre (pierderi procentuale față de veniturile redirecționate în anii anteriori):
100% de la microîntreprinderile plătitoare de impozit pe venit (că dispar de tot din calcul)
20-25% de la persoane fizice
35-40% de la companii mai mari
Ce înseamnă asta în termeni reali?
Între 125-175 de milioane de euro sau între 25% și 35% din totalul fondurilor strânse din redirecționări. O estimare conservatoare, unii spun că ar putea fi și mai mare suma.
Dar, cum spuneam mai sus, această glaciațiune va fi mult mai dură pentru micile ONG-uri care se bazau pe finanțări de la semenii lor din economia privată (microîntreprinderi), mai ales cele din zone fără motoare economice puternice, pentru programele deja scalate ale unor ONG-uri cu reputație mare și pentru persoanele care strângeau bani sub formă de burse privată pentru copiii lor (de pildă cei cu tulburări din spectrul autism). În mod cert va fi o discrepanță mare între scăderea fondurilor redirecționate către culte (predominant din venituri salariale, dar și aici vor scădea sumele, dat fiind că pensionarii nu vor mai putea redirecționa) și acele organizații non-profit care aveau ca public țintă zona de populație cu profesii liberale, exprimate prin activități economice independente.
Cum arată efectiv aceste modificări?
Din nefericire guvernarea actuală nesocotește cele mai elementare principii de transparență decizională și dialog cu cei afectați de aceste măsuri. Astfel că nu există nicio variantă oficială a unui document de lucru sau un set de principii care să creioneze aceste modificări.
Există însă documente scurse în presă pentru a testa reacția. Precum și documente pe care oamenii din ministerele de resort le-au dat mai departe pentru că au simțit nevoia, ca avertizori de integritate, să tragă un semnal de alarmă asupra a ceea ce ni se pregătește în secret.
Pe un astfel de document mă bazez și eu, și îmi doresc ca acest articol pe care îl scriu să contribuie un pic, alături de efortul mult mai substanțial al mediului asociativ, la schimbări de sustanță în propunerea finală. Îmi asum riscul de a striga că barajul se surpă, chiar dacă nu sunt încă vizibile crăpăturile, tocmai pentru a nu asista la un dezastru de amploare într-un domeniu de care mă simt extrem de atașat și pe care încerc să îl reprezint în Parlament.
Așadar cele 5 modificări cheie sunt:
1. Nici una dintre cele peste 30.000 de microîntreprinderi care au redirecționat efectiv (nu potențial, au făcut această operațiune măcar într-un an) nu vor mai putea să susțină sectorul non-profit.
Cum spuneam mai sus, problema e că tocmai acele companii mici finanțau cu sume mici (2-3000 euro) acele ONG-uri aflate la început de drum, care încercau să facă ceva în comunități mici sau să aibă grijă de persoane vulnerabile cum sunt persoanele în vârstă, orfane sau cu cerințe educaționale speciale. Guvernul sugrumă fix inițiativele de la firul ierbii.
Iată ce spune textul draftului de ordonanță:
“48. La articolul 56, după alineatul (23) se introduc două noi alineate, alin. (24) și alin.(25), cu următorul cuprins:
„(24) Prevederile art. 56 alin. (21) și alin. (22) în vigoare până la data de 31 decembrie 2023, nu se aplică pentru redirecționarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor aferent anului 2023.
(25) Ultimul an fiscal în care sumele reprezentând sponsorizări/burse și sumele reprezentând achiziția de aparate de case de marcat electronice fiscale, rămase de reportat, potrivit legii, se scad din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este anul fiscal 2023.”
2. Eliminarea redirecționarii din impozitul PFA-urilor, cel pe drepturi de autor, chirii, venituri sportive, arende, venituri din străinătate sau dobânzi.
În privința limitării surselor de venituri impozitare doar la salarii și la venituri similare, este evident o discriminare a acelor categorii de populație care decid să aibă un alt traiect socio-profesional decât cel standard, cei care aleg să câștige niște bani din ocupații independente (PFA), drepturi de autor sau din investiii în agricultură sau imobiliare. Faptul că eu nu pot avea o voce în societate prin finanțarea unor inițiative nonprofit este discriminatoriu.
Iată ce spune draftul Ministerului de Finanlte în privința aceasta:
La articolul 123^1, alineatele (1), (3) și (3^1) se modifică și vor avea următorul cuprins:
”(1) Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul stabilit potrivit art. 78 alin. (6) și art. 82 alin. (6) pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii şi a unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii.”
In formularea actuală art. 123^1 din Codul Fiscal arată astfel:
“1) Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul stabilit potrivit art. 68^1 alin. (7), art. 72 alin. (8), art. 78 alin. (6), art. 82 alin. (6), art. 101 alin. (12), art. 123 alin. (3) şi (4) pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii şi a unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii.”
Se elimină practic TOATE veniturile non-salariale de la redirecționare.
3. Palierul pentru “vrăjmașele multinaționale” pare a fi corelat cu acel impozit special minim pe care guvernul Ciolacu îl agită în mod populist.
În termeni de impact economic direct asupra sectorului non-profit, această măsură este ucigătoare. Este fix acea măsură care va lovi cu putere în acele inițiative care au dovedit credibilitate (care arată că un ONG serios poate să facă mai mult decât un stat autosuficient) și se bucură așadar de încrederea din partea marilor companii. Investiții majore în educație și sănătate, caravane medicale, programe de masă caldă, programe de finanțare a unor cursuri de alfabetizare digitală sau de educație profesională a celor din zone vulnerabile vor fi lovite cu putere.
Reducerea de 50% a capitalului pe care marile companii îl pot investi în dezvoltarea societății prin intermediul ONG-urilor va reprezenta o scăderea a veniturilor acestora de cel puțin 100 milioane anual.
Draftul prevede:
“La articolul 25 alineatul (4), litera i) se modifică și va avea următorul cuprins:
„i) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele:
1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri;
2. valoarea reprezentând:
(i) 20% din impozitul pe profit datorat, în cazul în care se înregistrează echivalentul în lei a unei cifre de afaceri mai micã de 10.000.000 euro, inclusiv;
(ii) 15% din impozitul pe profit datorat, în cazul în care se înregistrează echivalentul în lei a unei cifre de afaceri cuprinse între 10.000.001 și 50.000.000 euro, inclusiv;
(iii) 10% din impozitul pe profit datorat, în cazul în care se înregistrează echivalentul în lei a unei cifre de afaceri de peste 50.000.000 euro.”
4. Bursele private erau formule care permiteau susținerea directă a unor copii din familii cu posibilități limitate, a unor copii care erau excepționali sau unor copii care aveau cerințe educaționale speciale, de pildă datorită unor tulburări din spectrul autist.
Aceste burse reprezentau o formă nebirocratică, ușor de realizat, prin intermediul unui contract de finanțare între părți, prin care se identificau resurse într-o comunitate.
Acum astfel de burse private deductibile din impozitul pe profit nu vor mai fi permise companiilor (decât într-o formulă limitativă, taxată suplimentar și doar pentru copiii angajaților), astfel că menirea lor socială va fi limitată. Vor putea să ofere burse private din redirecționare doar persoanele fizice, dar, ținând cont de faptul că suma maximă redirecționată anual la nivelul unul salariu mediu este de circa 300 de lei, va fi foarte greu ca un parinte al unui copil cu CES să reușească să strângă sumele necesare (chiar și 7-8000 lei/lună - așadar ar fi nevoie de contribuțiile a circa 250 persoane pentru nevoile anuale).
Ce se va întampla în realitate? Unii părinți ai unor copii cu astfel de ce necesități pe care statul nu le poate acoperi vor înființa asociații, însă este umilitor să mai ceri niste birocrație unor părinți care ar trebui ajutați, nu împovărați, iar în plus acest lucru va dezavantaja si mai mult copiii provenind din medii extrem de vulnerabile, cu mai puțină educație.
Legea elimină din toate articolele referitoare la redirecționare sintagma “burse private”, cu excepția celui care se referă la persoanele fizice (ce pot redirecționa acum exclusiv din salarii și veniri salariale asimilate).
5. Deși ultima prevedere (excluderea redirecționării după închiderea exercițiului financiar) pare o tehnicalitate, lucrul acesta reprezintă altă formă de afectare majoră. Contabilii (din privat) sunt oameni foarte chibzuiti și preferă să nu se încarce cu extra -cheltuieli care sa afecteze cashflowul până nu e clar trendul. De aceea multe companii aveau obiceiul (foarte bun din perspectiva sănătății financiare, ar trebui să îl însusească și statul) de a nu vinde blana ursului din pădure și preferau să facă redirecționările după ce se lămureau lucrurile din punct de vedere contabil. În plus multe companii folosesc standardele de contabilitate internaționale și închid anul financiar la altă dată decât cea prevăzută ca fiind închiderea anului fiscal în România.
Draftul prevede sec:
“22. La articolul 42, alineatul (4) se abrogă”
Respectivul aliniat din Codul Fiscal actual prevede că:
“(4) în cazul în care valoarea stabilită potrivit art. 25 alin. (4) lit. i), diminuată cu sumele reportate, după caz, nu a fost utilizată integral, contribuabilii pot dispune redirecţionarea impozitului pe profit, în limita valorii astfel calculate, pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private, în termen de maximum 6 luni de la data depunerii declaraţiei anuale de impozit pe profit, prin depunerea unui/unor formular/formulare de redirecţionare. în cazul contribuabililor membri ai unui grup fiscal, redirecţionarea poate fi dispusă numai de persoana juridică responsabilă.(…)”
Cele 5 măsuri descrise mai sus atacă direct finanțarea sectorului non-profit, însă există și alte măsuri în lege care generează impact substanțial.
De pildă eliminarea de la exceptarea impozitării imobilelor unde își desfășoară activități economice întreprinderi sociale, la creșterea taxarii PFA-urilor cu care multe ong-uri au relații economice de tip prestări servicii pentru că nu își permit angajarea full-time. Și ca oroarea să fie strigătoare la cer, mai e o prevedere în modificările la Codul Fiscal care sochează prin lipsa de empatie: TVA-ul pentru proteze medicale și dispozitive ortopedice crește de la 5% la 9%. Pentru că cei cu dizabilități motorii au dus statul român în criza economică.
De la ei iau domnii Ciolacu și Ciucă resursele pentru a hrăni în continuare privilegiile și pensiile speciale.
Ce putem face când statul se dovedește abuziv cu societatea civilă?
În calitate de parlamentar, voi depune amendamente de renunțare la aceste prevederi abuzive dacă guvernul își va asuma răspunderea pe această formă, însă cel mai probabil vor trece cu buldozerul peste opoziție.
Tocmai de aceea avem nevoie de tine. Semnează petiția (peste 1500 de persoane au făcut-o deja) și te voi ține la curent cu viitoarele acțiuni de protest!