Raport de activitate feb-mai 2021
Ce am făcut și ce nu am reușit să fac în primele 4 luni de activitate parlamentară (februarie-mai 2021)
Oameni buni,
Am promis că voi scrie rapoarte la 100 de zile. Din păcate m-am luat cu altele și, deși în fiecare zi de la 10-15 aprilie mi-am propus să fac asta, apar întotdeauna altele.
Dar astăzi, sâmbătă, este mai liniștit, plouă, poate îmi iese.
Am să scriu pe scurt. Și am să scriu și ce nu am făcut sau se află într-un stadiu intermediar.
Ce am făcut, mai întâi:
1. Transparența cheltuielilor forfetare
O țin foarte strict și oricine o poate accesa online în timp real. Trec acolo toate cheltuielile, centralizat, cu facturile scanate sau salvate (versiunile electronice), precum și extrasul contului de cheltuieli forfetare lună de lună. Din când în când îmi mai scapă un bon de benzină.
Linkurile sunt:
https://docs.google.com/spreadsheets/d/1t8dYbiGL8Ea9lV9wYZMbOvWo7UWl7zyYfWOIzHUY5Zg/edit#gid=0 ---- documentul centralizator
https://drive.google.com/drive/u/0/folders/1VJKu0WDWq3RgWgLE9PLlj5OFDji1Z9uL -- folderele organizate pe luni cu facturi, bonuri, extrase și contracte
Nu am reușit încă să fac un sistem electronic pe care să-l folosesc și să îl ofer și altora. Poate în vacanța parlamentară mă voi ocupa și de asta. De fapt, spre rușinea mea, am pe cineva care lucrează la o platformă, însă nu am mai apucat să mă implic activ în treaba asta.
Tot legat de transparență, mi-am dat seamă că trebuie să mențin și un registru public al întâlnirilor cu entități ce reprezintă interese comerciale sau pot genera discuții cu privire la conflicte de interese. Am să fac și acest lucru în următoarele săptămâni. Adevărul e că până acum nu prea am avut multe de genul acesta: un reprezentant al Colegiului Psihologilor, o recepție la Ambasada Britanică cu o acțiune de caritate susținută de o companie producătoare de medicamente și (prin extensie) câteva întâlniri cu reprezentanți ai câtorva ambasade.
2. Evidența voturilor în comisii
Am propus alături de colegii Diana Buzoianu și Andrei Miftode o modificare de regulament al Camerei în sensul consemnării nominale a voturilor date în Comisii. Din păcate, a picat la vot în comisia de regulament, obținând doar votul USRPLUS. Încă nu se dorește transparență acolo unde se iau deciziile reale, în comisii, plenul de cele mai multe ori validând decizia comisiei de raport.
Totuși există un lucru pe care îl pot face eu în direcția asta.
Am să public voturile mele în comisii. Pe cele de la Comisia pentru Drepturile Omului le am deja în fișiere începând cu finalul lui martie, trebuie doar să le structurez un pic.
3. Bibliotecile rurale ca huburi comunitare digitalizate în PNNR
Este de departe cel mai bun lucru la care am participat. Am ajutat la trasarea acestei direcții, care la momentul acesta înseamnă 110 centre (100 rurale + 10 județene) ce ar trebui să fie renovate, dotate și al căror personal ar trebui să treacă prin cursuri de specializare pe zona de servicii digitale. Peste 35 de milioane de euro, prin PNRR.
Nu este meritul meu nici pe departe. Meritul este în primul rând al echipei noastre în care Mihai Lupu de la Educab și Claudia Șerbănuță de la Fundația Progress joacă rolurile principale. Și al celor 3 oameni buni din ministere care și-au asumat și au tras pentru ele: Cătălin Rizea de la Digitalizare, Corina Atanasiu de la Fonduri Europene și Iulia Popovici de la Cultură.
Tot în direcția asta, cea a cunoașterii digitalizate, am introdus acum vreo 2 săptămâni un proiect de lege pentru reducerea TVA la 5% pentru cărțile și manualele în format electronic, inclusiv a audiobook-urilor. Am reușit să obțin și suportul colegilor de PNL (co-inițiator Sebastian Burduja, care a făcut munca de convingere în partidul lui), precum și a câtorva colegi de la UDMR, PSD și minorități. Peste 100 de semnatari ai proiectului, cu șanse mari să treacă - probabil în sesiunea de toamnă.
Acesta a fost în primul rând un exercițiu de raliere. Cred că sunt teme mari (cum ar fi bibliotecile, educația informală, masa caldă) unde lucrul trebuie să fie consensual, nu conflictual, pentru că aceste teme sunt unele în care rezultatele se văd în multe mandate și e nevoie de o aliniere a clasei politice indiferent de culorile sau inițialele de partid
Din același motiv lucrez acum la o mișcare de tip “soft power” pentru susținerea bibliotecilor rurale. Am făcut deja prima excursie de studii/susținere, la o fabuloasă bibliotecă rurală din Pietrari (Vâlcea). Am invitat acolo deputați de la USRPLUS și PNL, colegii secretari de stat - Corina Atanasiu de la Fonduri și Iulia Popovici de la cultură, reprezentanți ai autorităților locale și ai SGG, o serie de personalități ale societății civile.
Următoarea excursie o vom face în Dâmbovița la jumătatea lui iulie, unde sperăm să avem și prezența câtorva ambasadori.
Pe dimensiunea aceasta avem planurile clarificate:
- susținerea capitolului din PNRR, inclusiv prin realizarea de contacte la nivel local și prin “vânzarea” ideii și spre reprezentanții altor partide care pot face eforturi în local
colaborare transpartinică pentru cauza bibliotecilor ca spații de cunoaștere prin întâlniri regulate
inițierea discuțiilor pe modificarea legii bibliotecarilor (aici e o poveste lungă, pe care o voi scrie altcândva)
De asemenea, tot în direcția biblioteci am avut în luna mai o serie de peste 10 întâlniri cu reprezentanți din zona academică și practicieni de top în sistemul de biblioteci din SUA, prin intermediul Eisenhower Fellows. Discuții extrem de interesante, cu oferte de susținere a ceea ce vrem noi să facem aici și ei deja au făcut. Poate apuc să fac un articol pe lung despre ce am învățat, pentru că sunt multe lucruri extraordinare acolo de preluat pentru alte proiecte.
4. Masa caldă școlară
Acesta este un program care, dacă se va implementa multianual, cel puțin în zonele rurale și urbane defavorizate, ar însemna enorm. Iar dacă facem să iasă asta și bibliotecile rurale ca centre comunitare eu voi considera că mi-am făcut treaba. În primul rând cu asta îmi voi măsura succesul.
Avem aici deja direcțiile principale, avem o echipă incipientă. Și pe domeniul acesta am avut o serie de întâlniri cu autoritățile din domeniu din SUA (USDA) și Finlanda. Povestea e ceva mai complicată pentru că programele pilot din ultimii 4 ani nu colectează datele relevante. Deci s-a făcut ceva, dar nu avem o privire de ansamblu cu ce / cât / cum / unde și cu ce rezultate.Tocmai de aceea primul pas va fi să introducem în următoarea OUG de adoptare a programului pilot din anul 2022 obligativitatea colectării de date.
La fel ca la biblioteci, de fapt încă și mai mult, un astfel de program necesită acoperire politică din toate partidele. Eu și echipa mea lucrăm la maparea deciziilor de “construcție” a programului pe termen lung și a posibilelor modelelor din lumea aceasta. Vom termina acest lucru în cele 2 luni de vacanță parlamentară, iar de la 1 septembrie facem o coaliție interparlamentară pentru a decide împreună opțiunile bazându-ne pe cifre, pe studii de caz, pe experiența altor țări.
Apropo de asta, am deschis și un contact cu președintele David Beasly de la World Food Programme, cel mai mare program de masă caldă din lume (dacă excludem India) cu peste 70 milioane de copii hrăniți zilnic. Ei au o bogată experiență cu privire la ce merge și ce nu mergem nu merge.
Obiectivulaici ar fi să avem un proiect de lege până la finalul acestui an.
5. Legea Magnițki - sancționarea celor care se fac vinovați de abuzuri grave împotriva drepturilor omului
În calitate de membru al Comisiei pentru Drepturile Omului mi-a revenit sarcina prin februarie de a prelua proiectul de lege al USR din mandatul anterior (inițiatori Cristi Ghinea, Iulian Bulai și Claudiu Prisnel) și de a-l pune în acord cu Regulamentul European în materie, care a intrat în vigoare în decembrie 2020.
Eu consider că România are nevoie de un regim suveran de sancționare a marilor abuzuri împotriva drepturilor omului. Și care să includă și marile acte de corupție cu efecte sociale și economice majore asupra populației, așa cum au legile din SUA și Marea Britanie și cum nu se regăsește în Uniunea Europeană.
În plus, pe lista Uniunii Europene se trec persoane și companii doar cu consensul a 27 de țări. Din păcate, în cel puțin 3 dintre ele apropierea și legăturile economice față de Rusia sunt extrem de puternice.
Am lucrat circa 150 de ore pentru a rescrie cam toate articolele proiectului inițial.
Aceasta a fost partea ușoară. Partea mai complicată este obținerea acordului politic. Nu l-am obținut deocamdată, așa că legea a picat în comisiile de raport (Drepturile Omului și Politică Externă).
Va trebui ca în vara asta să depun ceva efort pentru a repune problema în discuție, inclusiv printr-o serie de dialoguri cu Ministerul de Externe.
6. Imprescriptibilitatea torturii
Este una dintre temele de drepturile omului asupra căreia m-am aplecat. Am avut discuții extrem de serioase cu domnul Andrei Ursu, cu Romanița Iordache și Diana Hatnean. Am scris punctul de vedere al Comisiei Drepturilor Omului la interpelarea Consiliului Europei pe tema în cauză (Al Nashiri vs România).
Am proiectul scris de vreo 2 luni, inclusiv partea de expunere de motive. Totuși nu-l depun pentru că la momentul de față există o tendință discutabilă în Parlamentul României de a crede că totul se rezolvă prin imprescriptibilitate. Ceea ce eu cred că e greșit. De fapt nu eu, ci oameni cu experiență practică. Și, deși în cazul torturii acest lucru ar fi justificat, eu nu aș vrea să pară că fac dintr-o mișcare mai generală, una despre care consider că are destul de multe riscuri precum și o substanțială doză de populism legislativ.
7. European Parliamentary Forum for Sexual and Reproductive Rights (epfweb.org) și crearea structurii EPF România
Oamenii aceștia sunt un think-tank de la Bruxelles care susțin cu informații și studii de caz o serie de grupuri naționale transpartinice dedicate susținerii acestor drepturi - de la lupta împotriva discriminării pe criterii de gen și orientare sexuală, la problematica bolilor cu transmitere sexuală, a vaccinării HPV, a educației sexuale, a luptei împotriva căsătoriei forțate sau a minorelor etc. Președinta grupului este doamna Petra Bayr, parlamentar austriac extrem de dedicat în ceea ce privește aceste teme. Vă invit să o urmăriți pe Twitter - @BayrPetra
Din păcate România nu era racordată la această rețea de cunoaștere. Anecdotic sau nu, în mandatul anterior cei de la EPF au contactat pe cineva despre care au descoperit ca avea probleme cu plagiatul, dar nu numai.
Așa că am luat de la zero chestiunea asta, am scris declarația de principii și planul de acțiune cu colegul meu Silviu Șerban, am căutat reprezentanți din aproape toate partidele pentru a face un grup care să acopere tot spectrul. N-a fost ușor pentru că oamenii sunt mai reținuți când vine vorba de manifeste care conțin inclusiv tematica luptei împotriva discriminării LGBTQ.
Cert este că avem un grup de la toate partidele și chiar vorbim de persoane dedicate. De la PNL o avem pe doamna Cristina Vecerdi, de la UDMR pe doamna Eva Csep, de la PSD pe doamna Maya Teodoroiu.
Primul eveniment sub egida EPF România a fost organizat la finalul lunii mai, cu ocazia Săptămânii Internaționale a Imunizării și a fost dedicat vaccinării anti-HPV.
A fost un eveniment pe care l-am organizat împreună cu colega Diana Stoica și, evident, cu Silviu Șerban.
A fost un eveniment care s-a bucurat de prezența doamnei Ministru a Sănătății, Ioana Mihailă, și a doamnei Petra Bayr.
Dar mai presus de toate a fost un eveniment în care au vorbit specialiștii. Politicienii au vorbit 30 de minute, specialiștii în politici de sănătate publică mai mult de 2 ore - ceea ce mi se pare un câștig și o dovadă de normalitate. Și am avut invitați specialiști de la OMS, Institutul European împotriva Cancerelor Ginecologice, EPF, Institutul Național de Sănătate Publică și din zona academică și a ONG-urilor.
Întâlnirea aceasta ar merita doar ea câteva postări. Am și materiale filmate.
Și un lucru bun: incidental sau nu, acum câteva zile Ministerul Sănătății a anunțat extinderea schemei gratuite de vaccinare anti-HPV de la 11-14 ani la 11-18 ani și introducerea băieților în scheme (care pot fi purtători/transmițători și pot face și ei o serie de cancere din cauza respectivului virus). Este o parte doar din ceea ce ne sfătuiesc specialiștii externi. Cealaltă idee esențială este screening-ul digitalizat, adică bazat pe analiză genetică big data automatizată în prima fază, nu pe analiză patologică umană care este mult mai costisitoare) și centralizat, având ca punct de inițiere medicul de familie. Lucru care a scăzut de vreo 5 ori incidența cancerelor de col în stadii avansate în anumite țări care au trecut la acest model.
8. Subcomisia pentru societate civilă din cadrul Comisiei pentru Drepturile Omului
Am reușit să obțin înființarea acestei subcomisii, care să funcționeze ca o agora a societății civile. Pentru prima dată în existența Parlamentului României.
Am organizat sub egida ei o acțiune împreună cu Diana Buzoianu, de Ziua Siguranței Digitale (Safer Internet Day), în care s-au prezentat o serie de inițiative din această zonă.
Avem două acțiuni în plan pe care le plănuiesc împreună cu Silviu Şerban pentru iunie.
Una este în colaborare cu grupul EPF și se va referi la acțiunile și cerințele ONG-urilor din zona sănătății reproductive.
Cealaltă e o chestie tare faină care dacă ne iese o să fie absolut memorabilă. Nu vreau să dau mai multe detalii, dar chiar sperăm să iasă.
9. Acțiuni de susținere a inițiativelor legislative deja existente, cele ale grupului USR din mandatul anterior, precum și cele noi, ale altor colegi
Pe lângă lucrul la legea Magnițki, unde știu situația la nivel global foarte bine (am vorbit și cu Bill Browden - inițiatorul legislației în SUA și UK, fostul angajator al lui Magnițki și una dintre personalitățile cele mai vocale în lupta împotriva autoritarismului regimului de la Kremlin), am lucrat amendamente la proiectele de legi cu privire la digitalizarea administrației și la accesul la informațiile publice.
La sugestia Silviei Tăbușcă, am introdus amendamente care au trecut la modificările codului penal cu privire la sancționarea mai drastică a traficului de persoane.
Împreună cu Mihai Polițeanu, Silvia Dinică, Mara Calista (PNL) și membri ai societății civile, am constituit un grup de lucru cu privire la amendarea Legii adunărilor publice - o relicvă scrisă înainte de Constituția României, pe vremea CFSN. Din păcate, nici pe tema asta nu avem o majoritate parlamentară.
Am lucrat alături de Diana Buzoianu și ceilalți co-inițiatori pe legea privind introducerea vizelor pentru nomazii digitali și transparentizarea procesului decizional în administrație prin publicarea în format editabil a actelor administrative cu caracter normativ într-o platformă centrală, operată de Secretariatul General al Guvernului.
10. Întâlniri, audiențe, participări la diferite mese rotunde, contacte interparlamentare și cu membri ai comunității diplomatice, întrebări.
Am vorbit cu Excelențele sale, Ambasadorul Olandei și cel al Indiei. În primul caz, cu privire la drepturile omului și la programul de biblioteci. În al doilea caz, cu privire la programul lor de masă caldă (extrem de rapid dezvoltat la începutul acestui mileniu) și la biblioteci și digitalizarea acestora.
La fel cu o serie de diplomați din Marea Britanie și din Statele Unite. Oameni extrem de practici, cu dorința de a face.
Am răspuns tuturor solicitărilor de audiențe, majoritar online. Am discutat și probleme punctuale dar și propuneri de modificare a legislație.
Am participat la mesele rotunde organizate de ONG-uri sau de colegi parlamentari pe teme precum sprijinirea industriei cărților, violența domestică în epoca Covid, legea avertizorilor de integritate, legislația electorală, e-Health, drepturile comunității LGBTI, problematica cuplurilor necăsătorite în care unul dintre parteneri este din zona non-UE cu privire la chestiunile de acces în spațiul comunitar etc. Din păcate la aceasta din urmă nu am ajuns la o soluție, voi mai insista.
Am organizat o serie de vreo 5-6 întâlniri de orientare pentru parlamentarii USRPLUS cu specialiști pe diferite teme în primele luni ale mandatului. Cu Septimius Pârvu de la ExpertForum pe necesitățile de modificare ale legislației electorale, cu Romanița Iordache și Iustina Ionescu (două juriste remarcabile) pe tematica drepturilor omului, cu Dragoș Tuță și colegii lui de la Ambasada Sustenabilității pe teme de sustenabilitate și obiectivele de dezvoltare durabilă, cu Ioana Grindean pe tema educației timpurii, cu Laura Greta Marin, Costi Postoiu și colegii lor de la Human Catalyst pe tema discriminării în educație și analiza bazată pe date în privința aceasta. De asemeni, în colaborare cu Diana Buzoianu, două întâlniri pe tematica digitalizării administrației și a semnăturii electronice.
Am adresat întrebări autorităților pe teme importante, multe dintre ele la solicitarea societății civile. Dintre ele menționez cea privitoare la numirea reprezentanților ONG-urilor în Consiliul Economic și Social, cea privitoare la componența Grupului de Comunicare Strategică, la planurile de vaccinare anti-HPV și lista ar putea continua. Din păcate, la o serie de întrebări ce m-ar ajuta în activitatea parlamentară răspunsurile întârzie. Le menționez doar pe cele referitoare la rapoartele privind programele pilot de masă caldă și la Comisia Națională a Bibliotecilor.
11. Business as usual
Nu o să trec aici partea standard a jobului. Adică urmărit legislația în comisii, studiat, venit cu propuneri, condus câteva ședințe etc. Pot însă să vă spun că prin mâna mea au trecut vreo sută de proiecte la cele două comisii (Drepturile Omului și Cultură). Le-am citit atent pe toate. La unele am solicitat și sprijin extern pentru a fi sigur că votez cum trebuie.
La fel, nici cele vreo 1000 de voturi din plen nu mi se par cea mai însemnată parte a muncii mele, deși în privința acestora facem ședințe săptămânale și discutăm fiecare la grupul parlamentar pentru a ne armoniza pozițiile.
12. Ce nu am făcut?
Sunt multe lucruri pe care mi le-am propus (chiar le-am promis) și nu le-am făcut. Din lipsă de timp, nu că m-aș fi răzgândit, Și pe care sper să le recuperez în ceea ce se numește vacanță parlamentară, dar pentru mine o să fie o perioadă de muncă (cu excepția a 2 săptămâni când plec în vacanță cu familia).
Cel mai însemnat este că nu am reușit încă să fac o platformă de consultare continuă. Una în care să pot discuta cu oameni din societatea civilă, dar și din partid. Și cu prieteni pe care îi știu din activitatea profesională. Am în cap cum trebuie să fie și în nici un caz nu poate să fie Facebook. Sper ca până la final de august și început de sesiune să am treaba asta.
Și tot legat de asta - al doilea lucru unde nu am reușit încă să lucrez substanțial este zona de transparență. Am două jumătăți de proiecte pe zona declarațiilor de avere/interese și cea a unor registre open-data care să devină obligație a unor autorități din anumite domenii. Și ar mai fi câteva proiecte punctuale la care lucrez.
Al treilea lucru pe care vreau să îl fac (mult) mai bine este o comunicare mai structurată. De aceea și încep acest newsletter. Oricum, să știți că dacă vă așteptați de la mine la poze după poze la costum și cravată și cu furnirul și steaguri în spate, proclamând ‘'Azi am votat legea X pentru binele națiunii!”, I’m not that kind of guy. Eu cred că legătura între legislația votată și binele națiunii este mult mai complicată decât o relație directă. Eu cred că trebuie acționat în primul rând la cultura vieții publice și asta nu înseamnă numai legislație.
Cam aceasta ar fi pe scurt. Fiecare dintre aceste subpuncte ar putea fi detaliat.
Și tocmai de aceasta vă propun să facem o întâlnire în care să pot adresa toate întrebările. Vă invit să o ținem pe Zoom joia aceasta, de la ora 8 seara. Datele de logare sunt următoarele:
--------
Topic: Cătălin Teniță: prezentarea raportului după 4 luni de activitate parlamentară
Time: Jun 3, 2021 08:00 PM Bucharest
Link: https://efworld-org.zoom.us/j/86189346308?pwd=aEY4aW5xMERTdlcwWUFlOU9VNFdqUT09
Meeting ID: 861 8934 6308
Passcode: 280864
----------------------
Și da, nu avem mult timp la dispoziție. În curând se încheie prima sesiune. Vor mai fi încă 7 până la final de mandat. Dar de fapt ultimele două vor fi marcate de multe runde de alegeri. De aceea îmi propun să trag mai tare, astfel încât să vin cu rezultate clare până atunci, nu cu scuze. Căci vorba Maestrului Yoda, “Do or don’t, there is no try!” :)
Vă mulțumesc mult.
Și am nevoie de întrebările și observațiile și propunerile și criticile voastre.
Cătălin T.
PS: Și încă ceva. Aș vrea să subliniez activitatea extraordinară a unui coleg drag.
E vorba de Silviu Șerban, consilierul meu și coleg la USRPLUS Sector 2. Fără el multe dintre cele enumerate nu s-ar fi întâmplat. Cu el m-am sfătuit zi de zi, el a știut să identifice resurse, el a făcut muncă de convingere în atragerea de colegi (inclusiv de la alte partide) în inițiativele noastre.
Salariul de consilier nu e deloc cel mai motivant din lume. Circa 4200 lei/lună, pentru program full-time. Silviu a livrat de cel puțin trei ori mai mult. Și-a lăsat în amorțire businessul său antreprenorial pentru a fi echipă cu mine, pentru a fi parte a schimbării pe care ne-o dorim. Și zău că facem o echipă excelentă. Omul acesta face o treabă de nota zece și are tot ce trebuie ca să coordoneze echipe cu zeci de persoane care să genereze schimbare reală.
Îi mulțumesc din suflet că e acolo cu mine, că îmi atrage atenția subtil când o iau pe arătură, că este un prieten bun, că îmi răspunde la telefon la cele mai bizare ore din zi și noapte.
Am văzut o mențiune în PNRR la partea de consolidare fiscală că se recomandă să nu se mai extindă cotele reduse de TVA la alte produse și servicii. În aceste condiții nu știu ce soartă va avea proiectul tău cu cărțile electronice...
“Do or don’t, there is no try!” sau o "zicere" pe care o aplic de mult:"Nu lasa pe maine ce poti face imediat !".